top of page

Microplasticele: ce sunt și de ce ar trebui să ne pese

WasteWise Warriors
22 apr.
3 min de citit

Auzim tot mai des cuvântul „microplastice”. Dar ce sunt, de fapt, de unde vin și de ce ar trebui să ne pese de niște particule pe care nici măcar nu le putem vedea? Hai să lămurim lucrurile.


Ce sunt microplasticele?

Microplasticele sunt bucăți de plastic mai mici de 5 milimetri, adică cam cât o boabă de susan sau mai mici. Unele se văd cu ochiul liber, altele doar la microscop. Particulele și mai mici, sub un micrometru, se numesc nanoplastice.

Ele au forme diferite:

  • fragmente, din obiecte de plastic care s-au rupt;

  • fibre, desprinse din haine sintetice, frânghii sau plase;

  • filme, din pungi și folii subțiri;

  • granule, mici bile de plastic folosite în industrie ca materie primă;

  • microsfere, adăugate în trecut în unele produse cosmetice.


De unde vin?

Unele microplastice sunt produse direct la dimensiuni mici. Cele mai multe însă apar atunci când obiectele mari de plastic se degradează în timp sub acțiunea soarelui, a apei și a frecării.

Un raport al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) a arătat că printre cele mai mari surse de microplastice care ajung în oceane se află:

  • hainele sintetice, care eliberează fibre la fiecare spălare: aproximativ 35%;

  • anvelopele mașinilor, care se uzează pe asfalt: aproximativ 28%.

Cu alte cuvinte, microplasticele nu vin doar din sticlele aruncate, ci și din gesturi obișnuite, precum spălatul hainelor sau mersul cu mașina.


Călătoria lor: de la ocean până în farfurie

Odată ajunse în apă, microplasticele încep o călătorie lungă:

  1. Sticla și ambalajele se rup în fragmente tot mai mici.

  2. Fragmentele plutesc în apă, unde par hrană.

  3. Planctonul, adică micile organisme de la baza lanțului trofic, le înghite.

  4. Peștii mănâncă planctonul și, odată cu el, plasticul.

  5. Oamenii mănâncă peștii și fructele de mare.

Microplasticele au fost găsite și în alte alimente. Un studiu din 2018 a analizat sarea de bucătărie din întreaga lume și a găsit microplastice în 36 din 39 de mărci testate. Le respirăm și din aer, iar în apă le găsim inclusiv în cea îmbuteliată, după cum am arătat într-un articol anterior de pe blogul nostru.


De ce ar trebui să ne pese?

Pentru natură. Animalele marine pot confunda microplasticele cu hrana. Stomacul lor se umple cu plastic care nu le hrănește, iar acest lucru le afectează creșterea și sănătatea.

Pentru că atrag alte substanțe. Microplasticele pot transporta substanțe chimice adăugate la fabricarea plasticului și pot absorbi poluanți din apă. Astfel, ele pot deveni un fel de „taxi” pentru substanțe nocive.

Pentru sănătatea noastră. Cercetătorii studiază încă efectele microplasticelor asupra corpului uman, iar Organizația Mondială a Sănătății subliniază că sunt necesare mai multe studii. Tocmai pentru că nu știm încă totul, este înțelept să reducem expunerea acolo unde putem.

Pentru că nu le mai putem aduna. O sticlă aruncată pe plajă poate fi strânsă. Milioane de particule microscopice răspândite în ocean nu mai pot fi recuperate. Singura soluție reală este să le oprim înainte să apară.


Ce putem face?

  • Reduce plasticul de unică folosință, pentru ca mai puține obiecte să ajungă să se fărâmițeze în natură.

  • Spală hainele sintetice mai inteligent: încărcături complete, temperaturi mai scăzute, programe mai scurte. Există și saci speciali de spălare care rețin o parte din fibre.

  • Alege fibre naturale precum bumbacul, inul sau lâna, atunci când poți.

  • Mergi mai des pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public, ceea ce reduce și uzura anvelopelor.

  • Nu arunca gunoaie în natură și participă la acțiuni de ecologizare.


Microplasticele sunt mici, dar problema este mare. Vestea bună este că și soluțiile încep cu pași mici, pe care îi putem face fiecare dintre noi.

 
 
bottom of page